„Toaletarea excesivă a arborilor din centrul orașului a distrus complet ceea ce era până nu demult ‘Parcul Dendrologic din Beclean'”.

Cel puțin asta susține astăzi Camelia Cuțui, fiica regretatului profesor de biologie Matei Mureșan din Beclean, cel care s-a ocupat în trecut de studiul Parcului din Beclean considerat ca având o veritabilă valoare științifică.

„În ciuda faptului că există studii elaborate de botaniști renumiți ai vremii de odinioară, numeroase studii peisagistice, care demonstrează că parcul din Beclean este un spațiu viu destinat protecției naturii, educației, cercetării, timpului liber, nimic din toate acestea nu a contat”, subliniază Camelia Cuțui într-o scrisoare transmisă redacției Știri din Beclean.

În scrisoarea denumită „distrugerea parcului dendrologic din Beclean”, Camelia Cuțui care este profesoară de chimie, explică gravitatea situației în care se află parcul din centrul Becleanului din cauza toaletării excesive efectuată în 2015.

Știri din Beclean vă prezintă în cele ce urmează mesajul integral pe care Camelia Cuțui dorește să-l transmită tuturor beclenarilor.

„Parcul dendrologic din Beclean a fost cunoscut şi apreciat înainte de mai mulţi biologi ai vremii dintre care îi amintim pe Florian Porcius, sau pe botanistul Iuliu Prodan, care a studiat şi apreciat componenţa floristică a parcului, atrăgând din aceste motive atenţia organelor locale să vegheze la păstrarea acestuia.

Mai departe, cu entuziasm, răbdare şi devotament profesorul de biologie Matei Mureşan a intuit capacitatea educațională a acestui parc și în anii comunismului prin cercul de biologie al Liceului Industrial Beclean, actualmente Colegiul Național „Petru Rareş” a întreprins nenumărate studii și comunicări ştiinţifice, cercetând amănunţit parcul.

Dorinţa lui se împletea între a menţine şi salva speciile rare, dragostea faţă de natură şi nu în ultimul rând, aplecarea plină de entuziasm asupra elevilor săi, pe care îi îndruma în activităţile sale.

Iată cum descria profesorul Mureşan Matei flora ornamentală a oraşului Beclean: ‘În parcul amenajat al oraşului şi pâlcurile de copaci din curţile actualelor instituţii: Liceul agroindustrial, Primăria (care a funcţionat în fostele castele a grofilor maghiari Laczi și Bella), care altadată formau o unitate, am cercetat şi determinat următoarele specii de gymnosperme: ginco (ginkgo biloba), tuie piramidală, tuie columnară, ienupar de Virginia, chiparos de Sawara, chiparos de California. Minunate sunt speciile de conifere,cum sunt pinul roşu, pinul neted, bradul argintiu, lariţa şi altele’.

Ce a ramas astăzi din faimosul parc dendrologic? Imaginea este greu de descris: o pădure incendiată în mijlocul unui oras, trunchiuri înalte, unele strâmbe, rămase golașe fără coroană… strigăte de ajutor înalțate spre cer…

În ciuda faptului că parcul avea o veritabilă valoare științifică, studii elaborate de botaniști renumiti ai vremii de odinioară, studii peisagistice, un spațiu viu destinat protecției naturii, educației, cercetării, timpului liber, nimic din toate acestea nu a contat.

Așa cum se întâmplă astăzi cu rezervațiile naturale, pădurile virgine, tot așa parcul dendrologic din Beclean a fost desfigurat, betonat, arborilor seculari și ornamentali li s-au aplicat tăieri haotice și severe care au redus coroana în totalitate. Tăierile neprofesioniste aplicate de ‘specialiști’ în domeniu au lăsat speciile rare fără coroană, stiut fiind faptul că rezecția coroanei duce la micșorarea drastică a capacității de hrănire, iar fără hrană părți din rădăcină se vor usca și vom asista neputincioși la uscarea lor. Mai multe specii de arbori deja s-au uscat.

Parcul dendrologic din Beclean devine un studiu de caz despre cum administrația locală în frunte cu domnul primar Moldovan Nicolae și cei care au dat avizele respective, poate cu implicarea Gărzii de Mediu, se fac vinovati ‘fără vină’ desigur de acest masacru ecologic.

Zeci de studii, obietiv turistic și științific ce atestă dovezi elocvente a capacității de aclimatizare a speciilor exotice în condițiile oferite de Transilvania de Nord au fost ignorate de actualii decidenți, stăpâni pe tot ce mișcă în oraș. Cupola verde a orașului Beclean a fost distrusă, iar în locul ei alei de beton și dale. Centrul orasului a fost trasformat într-o mare de dale fără spații verzi, fără copaci. Cele mai multe administrații locale din tară, tributare mentalității comuniste, au un numitor comun: transformarea orașelor după bunul lor plac în funcție de interesele financiare ale familiei și a slujbașilor de partid.

Cele mai hidoase proiecte costisitoare, schimbă fața orașelor și le schimonosesc prezentul și viitorul. Fenomenul nu este izolat, îl intâlnim la nivelul întregi țări.

Administrațiile locale sunt părți din mafia politico –economică a unei rețele la nivel de țară. Nu întâmplător centrul orașului meu adoptiv Suceava este parcă cimitir sau peronul unei gări, pardosit cu plăci de marmură și beton impermeabile care înmagazinează și emană căldură, fără viață, fără arbori. Zeci de fire nevăzute ale unei pânze de păianjen se țes între aleșii din primării și firmele care au asfaltat orașele, învălue primarii și consilierii în aceeași frăție cu firmele care ne asfaltează orașele și pânza se întinde peste tot.

Cu ce suntem vinovați noi ca cetățeni când ne uităm neputincioși la transformarea orașelor la opacizarea tuturor hotarârilor care se iau fără ca noi să fim în acord cu ele? O lege a  urbanismului clară care aduce clarificări și exclude interpretările este demult așteptată de societatea civilă! De asemenea, școlirea primarilor și participarea acestora la cursuri de formare pe diferite domenii ale administrației locale este imperios necesară.”

Vă amintim faptul că parcul din Beclean a trecut în 2015 printr-un amplu proces de modernizare cu bani europeni, fiind reabilitat complet.

În același an, administrația locală a dat undă verde toaletării copacilor care deveniseră în ultimii ani „casă” pentru mii de ciori care erau deranjante pentru trecători și nu numai.

Imediat după acest amplu proces s-a putut observa cum numărul acestor păsări prezente în parc s-a micșorat, dar și că mulți dintre copaci au fost toaletați „la sânge”, spre îngrijorarea iubitorilor de natură.

Imagini din 2015, înainte și după toaletare: