O adevărată bijuterie a văii Someşului, Becleanul reprezintă un punct de intersecţie al tradiţiilor culturale din zona centrală a Ardealului, dar şi o zonă în continuă dezvoltare. Dovadă stau realizările administraţiei locale, care participă intens la modernizarea şi promovarea oraşului, atât prin crearea unui spaţiu public plăcut, cât şi prin derularea de proiecte turistice.

Dincolo de istoria bogată, strâns legată de cea a familiei nobiliare transilvănene Bethlen, care a ridicat cetatea în jurul căreia s-a dezvoltat aşezarea de pe Someş, Becleanul are multe de oferit, atât localnicilor, cât şi vizitatorilor.

Becleanul, cunoscut şi sub numele de „Beclean pe Someş”, s-a făcut cunoscut în lume nu numai prin faptul că era un important nod de drumuri şi căi ferate, de ape (Someşul şi Şieul), dar şi ca „târg”, loc de întâlnire al populaţiei din zonă, fiind un important centru comercial încă din vechime, astăzi fiind renumite „târgurile de ţară”, organizate de 2-3 ori pe an, dar şi organizarea săptămânală a unor târguri în care populaţia, din zonă îşi valorifică produsele.

În ultimii ani, oraşul Beclean a avut parte de numeroase transformări, datorită măsurilor de modernizare luate de administraţia locală pentru locuitorii săi. Cele mai importante se referă la continuarea programului de construire a locuinţelor ANL, de modernizare a străzilor, renovarea sediilor instituţiilor publice ale oraşului, amenajarea unei Case de Cununii moderne şi permanenta preocupare pentru curăţenia şi înfrumuseţarea oraşului.

Sursa foto: primariabeclean.ro

Programul de modernizare al oraşului Beclean continuă an de an, străzile devenind din ce în ce mai frumoase şi mai moderne. Printre preocupările principale ale administraţiei publice locale se numără şi înfrumuseţarea spaţiilor publice. În fiecare primăvara o mulţime de flori care aduc bucurie localnicilor şi celor care vizitează Becleanul sunt plantate în aceste spaţii, iar parcul central şi clădirea Primăriei au fost amenajate pentru a crea un spaţiu public plăcut vederii.

Prima jumătate a anului 2007 a adus pentru comunitatea locală renovarea şi modernizarea sediului bibliotecii orăşeneşti „Liviu Rebreanu”, iar tinerii însurăţei îşi pot uni destinele într-o Casă de Cununii modernă. Fidelă tradiţiei culturale a oraşului, administraţia locală organizează an de an „Zilele oraşului Beclean”, care atrag mii de participanţi în cele trei zile dedicate acestei manifestări.

Băile Figa, cel mai îndrăzneț proiect al orașului Beclean

Complexul balnear Băile Figa a fost inaugurat în iunie 2010, fiind realizat de Primăria Beclean prin accesarea proiectului „Creşterea valorii potenţialului balnear al lacurilor sărate din regiunea Nord-Vest”, finanţat din fonduri Phare 2005, care s-a derulat în acelaşi timp la Cojocna şi Dej. Valoarea proiectului derulat la Băile Figa este de 1 milion de euro.

Citește și: RECORD de vizitatori la Băile Figa! Peste 15.000 de turiști au vizitat stațiunea în perioada 17-19 iulie

Băile Figa se întind pe 15 hectare de teren, iar amenajarea spaţiilor a fost astfel gândită încât staţiunea să ofere un loc perfect de relaxare, dar şi o oază de sănătate, având în vedere că apele sărate şi nămolul de aici au proprietăţi asemănătoare cu cele de la Techirghiol. Dincolo de amenajarea peisagistică de excepţie, unde gazonul, florile şi micile detalii dau farmec şi culoare locului, turiştii pot petrece aici o zi fără a se plictisi nicio clipă.

Oferta cu care Băile Figa îşi aşteaptă turiştii în fiecare zi cuprinde, printre alele, un bazin cu apă sărată, o piscină acoperită cu apă dulce, minibazine jacuzzi, cabinet medical, săli de masaj, sală fitness, bazine speciale pentru tratament cu nămol (perfect pentru a începe un tratament în ameliorarea bolilor reumatismale, ale sistemului nervos periferic, ale aparatului locomotor sau chiar afecţiuni ginecologice), parc de joaca pentru copii, cu mobilier ecologic, din lemn, plajă cu nisip şi şezlonguri, terenuri de sport (unul de fotbal si doua de tenis) sau terase generoase.

Oraș situat la o răscruce de ape și drumuri

Importanţa Becleanului este dată în primul rând de amplasarea teritoriului său şi a satelor aparţinătoare la confluenţa celor două râuri, Someşul Mare şi Şieul, cât şi la încrucişarea unor artere circulaţie, oferind omului condiţii optime de trai din cele mal vechi timpuri şi până în prezent. La o distanţă de câteva zeci de kilometri se află Rezervaţia Naturală Munţii Rodnei, Munţii Călimani şi Ţibleş, precum şi Pasul Tihuţa, cunoscut pentru Castelul Dracula, o importanţă atracţie turistică a zonei.

Specialiştii atestă locuirea acestor teritorii în epoca paleolitică (aprox.50.000 ani înainte de Hristos), continuarea şi dezvoltarea în neolitic (aprox.5500-l900 ani înainte de Hristos) şi în epoca bronzului (1700-1150 înainte de Hristos). Descoperirile arheologice dovedesc existenţa pe teritoriul Becleanului a unor puncte fortificate (cetăţi), cum ar fi cea de pe „Varba”, la est de Coldău, descoperită în secolul XIX şi recenta descoperire, la sfârşit de secol XX pe „Bileag”, unde s-a descoperit o cetate dacică de către cercetători ai Universităţii din Cluj-Napoca şi ai Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud, cercetări care sunt în curs de evaluare.

„Beclean” se trage din „Bethlen”

Aşezare de seama la întâlnire de ape şi drumuri, în vechime reşedinţă cnezială, apoi ecleziastică şi feudală cu cetate în Evul Mediu, târg şi oraş în epoca contemporană, este atestat documentar din anul 1235, Becleanul împlinind anul acesta, 2012, 777 de ani de la prima sa atestare într-un document oficial.

Sursa foto: primariabeclean.ro

Domeniul nobiliar din Beclean este continuatorul celui clerical sau bisericesc catolic, care, prin donaţie regală a intrat în posesia nobililor Apaffi din Nuşeni ajunşi la conducerea comitatului Solnocul Interior în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. La sfârşitul secolului al XII-lea şi începutul celui următor, cnezatul Văii Meleşului, cu centrul la Villa Magna (Satul cel Mare zis apoi Nagy Falu şi apoi Nuşfalău, Nuşeniul de azi), a devenit prin înnobilarea căpeteniei locale româneşti, domeniul feudal al familial Apa, iar mai târziu Apaffi.

Familia Bethlen se constituie în urma dezmembrării domeniului nobiliar al Apaffeştilor din Nuşeni, alcătuit din 22 de sate şi moşii. Cu privire la familia nobiliara Bethlen, George Bariţiu arată că a fost „de origine română însă renegată”, desigur ca urmare a funcţiilor avute , a înnobilării şi atribuirii de moşii.

Istoria Castelului Bethlen

Prima atestare documentară a aşezării Beclean apare în forma de Bethlem în anul 1305. În 1438 membrii familiei Bethlen au câştigat deja dreptul de a construi o cetate din piatră sau o cetate întărită cu palisadă, dar aceasta a fost construită numai în jurul anului 1543. În anii 1570, cetatea a fost transformată într-o cetate renascentistă cu patru bastioane de colţ. În incinta cetăţii se aflau mai multe clădiri şi o capelă.

Sursa foto: primariabeclean.ro

După războaiele conduse de Francisc Rákóczi II. (1703–1711), administrarea austriacă a demolat cetatea, care după anul 1712 nu mai apare în izvoare. În 1866 istoricul László Kővári a scrisă că încă se văd conturul cetăţii şi ruinele unui bastion. Cetatea şi aşezarea din jurul ei au constituit cel mai important centru domenial al familiei Bethlen, din acest motiv în cursul secolelor familia a construit aici mai multe castele şi conace.

S-au păstrat în Beclean patru reşedinţe ale familiei, dintre care cel mai important este fostul castel al contelui András Bethlen din centrul oraşului (actualul Grup Şcolar Agricol), construit în stil baroc în secolul al XVIII-lea. Conacul contelui Béla Bethlen a fost construit în 1929, şi astăzi funcţionează ca sanatoriu.

Fostul castel al lui László Bethlen a fost modificat radical în secolul al XX-lea, în prezent fiind folosit de Şcoala Generală Grigore Silasi. Castelul contelui Pál Bethlen a fost construit în apropierea fostei cetăţi. În anii 1990 au funcţionat în castel casa de cultură şi biblioteca orăşenească, iar la ora actuală este clădirea în care a funcționat, până în 2015, Primăra Beclean.

Tradiție și folclor în Beclean 

Fiind aşezat într-o zonă de interferenţe a culturii populare, la intersecţia subzonelor etnofolclorice Someş – Câmpie şi Someş – Maramureş (Ţara Lăpuşului) , Becleanul este depozitarul unor impresionante obiceiuri folclorice şi tradiţii populare. Amintim numai de existenţa în oraş a două ansambluri de valorificare a folclorului local şi zonal, „Someşul”, al Casei de Cultură şi „Cununiţa” al Clubului Copiilor şi Elevi1or, ansambluri renumite în ţară şi străinătate

Ansamblul folcloric „Someşu” al Casei Orăşeneşti de Cultură Beclean a prezentat o serie de spectacole artistice peste hotare care s-au bucurat de un real succes.

Aici şi-a desfăşurat activitatea renumitul cenaclu al tinerilor scriitori ai generaţiei 80, „SAECULUM”, care reunea scriitori din întreaga ţară, uniţi pentru a rezista împotriva ideologiei comuniste, acest cenaclu fiind la originea recentului Club „Saeculum”, care funcţionează în Beclean şi care uneşte istorici, filozofi, politologi, scriitori şi publicişti, aceştia ducând la naşterea cunoscutelor colocvii naţionale, „Colocviile de la Beclean”, cu adânci rezonanţe în cultura română de după 1989.

Becleanul, azi

Orasul Beclean este situat așadar pe culoarul Somesul Mare, in aval de confluenta Somes-Sieu, in zona de separare a doua mari unitati de relief: Campia Transilvaniei si Podisul Somesan. Orasul Beclean este traversat de Drumul Național 17 și este al doilea ca mărime, după municipiul Bistrița, în județul Bistrița-Năsăud.

Orasul Beclean are ca localitati apartinatoare : Rusu de Jos, Coldau si Figa,orasul Beclean are o suprafata de 957,4 ha intravilan si 3.579 ha extravilan. Populatia orasului Beclean este de 10.404 locuitori.

Primăria Beclean / Foto: Știri din Beclean

Primăria Beclean / Foto: Știri din Beclean

Sursa text și foto: primariabeclean.ro